Inițiative dedicate ocrotirii păsărilor rare: barza albă, șoimul dunărean sau pelicanul creț
Barză albă. Fotografie de Doru Panaitescu
La Rețele Electrice România, susținem biodiversitatea printr-o multitudine de proiecte dedicate protejării speciilor de păsări incluse pe Lista Roșie, pe care le regăsim în zonele unde suntem prezenți – Banat, Dobrogea și Muntenia. Barza albă, șoimul dunărean, dumbrăveanca și pelicanul creț sunt câteva dintre păsările ocrotite prin lege pentru care am montat suporturi pentru cuiburi sau dispozitive antielectrocutare și anticoliziune. Descoperă inițiativele noastre în materie de sustenabilitate în rândurile care urmează.
Barza albă
În fiecare vară, participăm la recensământul berzelor, proiect ajuns la a opta ediție și derulat de Societatea Ornitologică Română (SOR) cu sprijinul companiilor PPC în România, prin intermediul aplicației „Uite barza!”. Iubitorii de natură sunt invitați astfel să ia parte la fascinanta aventură prin care numărăm an de an berzele albe care se întorc în sezonul cald la noi, venind din Africa, pentru a cuibări aici, din martie până în septembrie. Se stabilesc mai ales în zone populate sau în apropierea lor din regiuni cu umiditate ridicată, precum Lunca Dunării, în preajma râurilor mari și în depresiunile intramontane. Și nu e tot! Pentru că fiecare cuib are povestea lui, publicul este invitat să împărtășească aceste povești răspunzând inițiativei „Cuiburi cu poveste”, prin care sunt premiate cele mai inspirate mesaje.
Dacă în trecut cuiburile berzelor erau văzute mai ales în copaci bătrâni sau pe acoperișurile caselor, odată cu electrificarea, stâlpii de electricitate au devenit suporturi preferate. De aceea, este cu atât mai importantă implicarea companiilor din domeniul distribuției de energie electrică în ocrotirea acestei specii larg răspândite în România, unde găsim de regulă până la 6.000 de perechi cuibăritoare.
Astfel, încă din 2010, am început să montăm suporturi pentru cuiburi de berze, fiind fixate până astăzi peste 900. În plus, pe aproximativ 6.500 de stâlpi din Banat, Dobrogea și Muntenia au fost montate teci electroizolante. Scopul nostru este să reducem riscul de electrocutare pentru orice tip de pasăre care trece prin zonă, nu numai pentru berze.
Din 2020, în Dobrogea ne-am implicat în proiectul transnațional Life „Danube Free Sky”, care vine în continuarea Life „DANUBEparksCONNECTED”. Proiectul implică inventarierea liniilor aeriene pe care compania noastră le are în Rezervația Biosferei Delta Dunării, acțiuni de premonitorizare, cât și activități pilot împotriva coliziunii prin marcarea principalelor linii electrice care traversează Dunărea. „Danube Free Sky” se desfășoară până în 2026, fiind implementat în șapte țări de la Dunăre: Austria, Croația, Ungaria, Slovacia, Serbia, Bulgaria și România. În total, peste 245 de kilometri de linii electrice prioritare vor avea vizibilitate sporită, iar în zonele vizate vor fi izolați peste 3.200 de stâlpi de electricitate ce prezintă risc de electrocutare pentru păsări.
În România, proiectul este coordonat de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), iar în cadrul său compania noastră dezvoltă acțiuni pentru a preveni lovirea prin coliziune și electrocutarea păsărilor. Astfel, pe 35 de km de linii de medie și de înaltă tensiune, se montează echipamente anticoliziune. Este planificat ca 100 de stâlpi de pe linii de medie tensiune să fie echipați cu teci izolante împotriva electrocutării, de care vor beneficia cu prioritate 12 specii de păsări cuibăritoare, inclusiv barza. Rețele Electrice Dobrogea a instalat deja peste 1.500 de divertoare până în prezent și a izolat 60 de stâlpi de medie tensiune.
Și tot în cadrul proiectului Danube Free Sky, pentru prima dată în țara noastră, în zone greu accesibile, o parte dintre avertizoarele pentru păsări cu aripi mari, cum sunt și berzele, au fost montate cu drone.
Dumbrăveanca
Pentru protejarea dumbrăvencei, Administrația Biosferei Delta Dunării a montat pe stâlpii electrici de medie tensiune din zona unde Rețele Electrice activează în Dobrogea 85 de cuiburi artificiale, din lemn, incluse de asemenea în proiectul Danube Free Sky. Aceasta este încă o acțiune care demonstrează parteneriatul solid pe care îl avem cu ARBDD.
Dumbrăveancă. Fotografie de Doru Panaitescu
În Europa, dumbrăveanca poate fi întâlnită mai degrabă în zona mediteraneană sau în țări din nord-est, precum Letonia, iar în România o regăsim numai în preajma Dunării, în Muntenia, sudul Moldovei și Câmpia de Vest. În ultimii ani, nu numai în România, specia s-a aflat în declin, motiv pentru care o serie de proiecte derulate pe plan european vizează conservarea ei prin protecția habitatelor. Chiar și așa, în țara noastră cuibăresc până la 6.500 de perechi.
Utilizarea pesticidelor în agricultură, care îi afectează hrana, și tăierea arborilor în care să se așeze periclitează condițiile de trai ale acestei păsări cu un penaj în tonuri de cărămiziu și albastru, care atrage privirea oricui se întâmplă să o vadă în plimbările sale în natură. Colaborăm strâns cu specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” pentru a găsi cele mai bune soluții în sprijinul biodiversității în zona fluviului.
Tot pentru ocrotirea dumbrăvencei, împreună cu Asociația Grupul Milvus, am derulat în Banat un proiect prin care aproximativ 800 de stâlpi de medie tensiune din județele Timiș și Arad au fost dotați cu teci electroizolante specifice. Și nu este singurul proiect de acest tip derulat în vestul țării.
Pelicanul creț
Pelicanul creț (eng. dalmatian pelican, lat. pelecanus crispus), pe care în România îl regăsim în Delta Dunării sau în apropiere (de exemplu, în zona Lacului Tașaul), este o altă pasăre protejată a cărei siguranță ne preocupă, motiv pentru care, alături de Societatea Ornitologică Română, am montat 100 de avertizoare anticoliziune pe aproximativ 1,5 kilometri de linie electrică de medie tensiune. S-a întâmplat în cadrul proiectului „Conservation of the Dalmatian Pelican along the Black-Sea Mediterranean Flyway”, inclus în programul european LIFE.
Pelican creț. Fotografie de Sebastian Bugariu (SOR)
Ca și alte zburătoare, specia cuibărește în România de primăvara până toamna, însă în număr mult mai redus, ajungând până la puțin peste 300 de perechi. Unele dintre acestea rămân la noi și în sezonul rece, însă majoritatea migrează spre ținuturi mai calde din Grecia sau Turcia. Pe lângă alte pericole frecvent întâlnite, ca poluarea apelor de suprafață, coliziunea cu liniile de tensiune reprezintă o amenințare reală pentru viața acestor păsări alb-gri, de talie mare. Cu noile avertizoare care urmează să fie montate în zone din Tulcea și Iezer-Călărași, sporim măsurile de conservare și înlăturăm riscurile de accidentare care pândesc în aer aceste viețuitoare cu o rată de supraviețuire anuală de numai 80% pentru adulți și sub 60% pentru exemplarele sub doi ani.
Șoimul dunărean
Pentru șoimul dunărean, am montat până acum 34 de cuiburi artificiale metalice, puse la dispoziție de Asociația Grupul Milvus, pe stâlpi de înaltă tensiune din regiunea Banatului. Într-unul dintre aceste cuiburi am instalat în 2015, pentru prima dată în România, cu participarea Asociației Wild Watch, și o cameră web cu transmisie live, astfel activitatea din interiorul cuibului a fost monitorizată și astăzi există o serie de imagini care ne ajută să cunoaștem mai bine specia. Sistemul este unul complex, alimentat prin panouri fotovoltaice și dotat cu antene care transmit la distanță, și a adunat de-a lungul anilor nenumărate vizualizări în mediul online.
Șoim dunărean. Fotografie de Emil Todorov (SOR)
Interesul este ridicat, atât din partea specialiștilor implicați, cât și din partea publicului, și pentru că șoimul dunărean este cel mai rar dintre tipurile de șoim prezente în țara noastră, unde regăsim un număr extrem de mic de exemplare, ca de altfel și la vecinii noștri bulgari, în ambele țări aflându-se pe lista speciilor critic amenințate. De altfel, îl regăsim ca specie amenințată și pe lista roșie a IUCN (The International Union for Conservation of Nature). Ultima jumătate de secol nu a fost deloc blândă cu această pasăre de talie mare, agresivă și rapidă, trăsături care au contribuit, se pare, la sporirea riscurilor pentru conservarea speciei. Astăzi, este nevoie de măsuri constante care să-i asigure supraviețuirea. O implicare atentă regăsim și în acest caz în programul LIFE al UE, care finanțează proiectul „Life for Falcons”, ce vizează asigurarea refacerii populației de șoim dunărean, specie amenințată în Bulgaria și sudul României, proiect la care participă și SOR, cu sprijinul companiei Rețele Electrice.
Vânturelul de seară
Printre păsările protejate prin lege care pot fi întâlnite în România se numără și vânturelul de seară, răpitoarea de talie mică în nuanțe de gri-albăstrui, care cuibărește mai ales în zonele joase din Dobrogea, Muntenia sau Câmpia de Vest, de primăvara până toamna. Este o specie de șoim unică, ce ocupă cuiburile altor păsări, cum ar fi ciorile. Deși tendința populațională e considerată stabilă, specia trece drept una „aproape amenințată”. Totuși, în România regăsim anual între 1.000 și 1.500 de perechi. Un program de conservare a exemplarelor din Ungaria şi vestul României s-a desfăşurat printr-un proiect LIFE cu participarea ONG-ului autohton de mediu Grupul Milvus, partener constant al companiei Rețele Electrice în Banat pentru ocrotirea zburătoarelor din această zonă.
Vânturel de seară. Fotografie de Doru Panaitescu
Pentru modernizarea liniilor electrice aeriene și conservarea faunei din zonele unde suntem prezenți, colaborăm permanent cu experți ornitologi – se fac constant verificări pentru a se stabili care sunt cele mai periculoase linii de tensiune pentru păsări, cât și verificări tehnice ale incidentelor de pe liniile respective, se întocmesc hărți, sunt monitorizate deconectările sau alte incidente care țin de prezența păsărilor și totul este prioritizat pentru o eficiență sporită. La Rețele Electrice, credem într-un viitor sustenabil pentru noi toți și ne-am făcut un obiectiv major din conservarea naturii în comunitățile unde ne desfășurăm activitatea.